header complet 1200

PRIMARIA PECICA  * Str. 2; Nr. 150, oraş Pecica, judeţul Arad, Cod poştal: 317235 * Telefon: +40(0)257.468.323, +40(0)755.086.778 * Fax: +40(0)257/468633 * E-mail: [email protected]

 

pecicaharta.gifSituat la o distanţă de 20 kilometri faţă de municipiul Arad, 30 de kilometri de Vama Nădlac şi 14 kilometri de Vama Turnu, oraşul Pecica şi-a făcut apariţia în reţeaua urbană a României în aprilie 2004.

Teritoriul administrativ al oraşului se întinde în vestul Câmpiei Aradului, oraşul administrând şi satele Bodrogul Vechi, Sederhat şi Turnu.

Populaţia oraşului numără la recensământul din anul 2011 un număr de 12 762 de locuitori.

Bogăţia descoperirilor arheologice din această zonă au dat numele unei importante perioade istorice cunoscută sub denumirea de Cultura Pecica-Periam.

Istoria aşezărilor Pecica, Bodrogul Vechi, Sederhat şi Turnu este strâns legată de evenimentele ce au marcat prin amploare întreaga zonă a Câmpiei Aradului.

Prima atestare documentara a localităţii datează din anul 1335 când aşezarea era cunoscută sub denumirea de Petk.

Turnu este consemnat din anul 1333 sub denumirea de Mok, Bodrogul Vechi din anul 1422 sub denumirea de Bodruch, iar Sederhatul apare doar din anul 1913.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, în Pecica exista o biserică de grădele, cu hramul "Sfântul Nicolae". Din cauza stării avansate de degradare în care se afla locaşul de cult, la 13 noiembrie 1757, episopul Sinesie Jivanovici înainta cererea comunităţii ortodoxe către domnul de pământ să le dea un ajutor material, fie în cărămida şi lemn, fie numai lemnul necesar ce-l vor tăia ei din pădure pentru a-şi edifica noua biserică, cea veche stând să cadă peste ei. Episcopul argumenta cererea pecicanilor prin aceea că după ce ei au populat oraşul rămas pustiu în urma desfiinţării miliţiei sârbe, deşi încă nu au putut ieşi din sărăcie, anul trecut au ajutat la edificarea cladirii camerale din Pecica şi ca ajutorul îi va determina să rămână definitiv în localitate, iar pe altţi să se aşeze aici.

In jurul anului 1774, biserica a fost inlocuita cu alta, din caramida, edificata pe locul unde se afla biserica de astazi. Iconostasul bisericii a fost executat de catre cunoscutul pictor aradean Stefan Tenetchi in anul 1776-1777.

In urma unui uragan si a unui incendiu, in anul 1863 biserica sufera mai multe daune, fiind refacuta aproape in intregime. Forma sa actuala este din urma reparatiilor efectuate in anii 1929-1931, proiectul de restaurare apartinand arhitectului Konrad Richter din Timisoara.

In oras, la nr. 183, este o cladire, pe locul careia s-a aflat casa lui Petru Seghedinat, organizatorul rascoalei din 1735. Aici conducatorii maselor de rasculati romani, maghiari si sarbi au dus tratative pentru pregatirea rascoalei. Tradat si arestat la Arad, Petru Seghedinat a fost executat prin tragere pe roata, corpul sau fiind spintecat in patru parti, din care una a fost expusa in fata casei sale din Pecica.

La primaria veche (la nr. 34) au avut loc evenimente deosebite. In 1848, masele au ales aici un primar din popor. In 1862, cetatenii comunei au hotarat introducerea limbii romane in administratie. In 1922, 400 de tarani au demonstrat tot aici impotriva abuzurilor savarsite in cadrul reformei agrare.

La 7 km vest de Pecica se gaseste faimoasa asezare "Santul Mare". Cercetarile arheologice efectuate aici au dus la descoperirea mai multor straturi de cultura, incepand cu neotiticul si terminand cu epoca feudala de cand se pastreaza un cimitir (secolul al XII-lea). Cele mal importante straturi sunt din epoca bronzului (cultura Periam-Pecica) si epoca dacica. In aceasta zona, dupa parerea unor cercetatori, a fost centrul fortificat dac denumit ZIRIDAVA, ajuns la inflorire in epoca statului sclavagist incepator dac (sec. I i.e.n.- sec. I e.n.). Pe o movila se gaseau casele celor mai instariti (tarabostes), iar in imprejurimi bordeiele oamenilor liberi (comati). In perioada razboaielor daco-romane asezarea a fost distrusa.

In Pecica sunt respectate traditiile folclorice iar echipele de dansuri populare in frumoase costume specifice, au participat la numeroase concursuri. În oraş funcţionează Ansamblul Păstrătorii Tradiţiei, care duce mai departe folclorul românesc, formaţia Búzavirág, care transmite generaţiilor următoare dansurile maghiare şi formaţia Romaflores, care păstrează dansurile şi muzica populară ţigănească.

Costumul local pentru fete este compus din: "spatoi" care reprezinta camasa femeiasca, de obicei din in, ornamentata numai pe maneci cu motive florale cusute in fir metalic. Peste aceasta, la nivelul braului e "spacelul" ornamentat cu motive florale tot cu fir.

La fel sunt ornamentate si "carpa" in cap si "zadia". Fusta, respectiv "poalele" sunt confectioanate din materiale albe sau inflorate. Costumul barbatesc este format din cisme, "cioareci" din lana prevazuti cu "bragle" cu tricolor, iar la buzunare cu material negru in forma "cozii de paun". Camasa ca si in cazul costumului femeiesc, tot din in, brodata pe piept "cu alb pe alb". "Laibarul"sau "zobonul" sunt confectionate deobicei din material sclipitor. Pe timp rece costumul este prevazut si cu un suman.

Deşi economia oraşului este una predominant agrară, în ultimele două decenii sectorul economic secundar şi terţiar au avut evoluţii ascendente. Alături de agricultură, industria petrolului şi a gazelor naturale este bine reprezentată aici. Punerea în valoare a zăcămintelor de ape termale ar putea fi un atu important pentru dezvoltarea economică a oraşului.

Pecica poate deveni şi un punct de atracţie turistică prin punerea în valoare a ansamblului urban din zona Bisericii Romano-catolice, mediatizarea Parcului Natural "Lunca Muresului" şi nu în ultimul rând, prin canalizarea investiţiilor în acest sector de activitate.

În Pecica există o Fermă de Bivoli, construită din fonduri de la Uniunea Europeană. Acesta dispune de un Centru de Vizitare Turistică modern, care impresionează atât prin formă şi funcţiile sale ecologice, cât şi prin dotările moderne.

Trecând Mureşul pe podul nou, dat în funcţiunea în decembrie 2012, în mijlocul pădurii, la doar opt kilometri de Pecica se află Mănăstirea Bezdin, una dintre puţinele aşezăminte monahale ortodoxe sârbe din ţară.