Primar

Primar
Petru Antal

Vremea

Pecica Vremea

Activitatea economica ai orașului

Pecica este cel mai mare oraş al judeţului Arad (după municipiu).

Înainte de 1989, economia oraşului a fost una predominant agrară, dar, cu sprijinul constat acordat de administraţia locală, sectorul economic şi industria au cunoscut evoluţii ascendente.

Ca urmare, în ultimele două decenii oraşul s-a dezvoltat considerabil: a atras investitori străini, dar şi mai mulţi localnici au ales să îşi deschisă o afacere.

Pe raza oraşului Pecica există toate utilităţile necesare: energie electrică, reţea de apă şi de canalizare, reţea de gaz, precum şi internet.

Locaţia sa este strategică, la doar 500 de metri de urcarea / coborârea de pe Autostrada A1 Nădlac-Arad-Timişoara şi fiind traversată de Drumul European 68.

Satul aparţinător Turnu este localitate de graniţă şi are un punct de trecere a frontierei cu oraşul maghiar Battonya (Ungaria).

În decembrie 2014 a fost inaugurat podul rutier peste râul Mureş, care permite accesul în doar câteva minute spre partea sudică a judeţului Arad şi judeţul Timiş. Ca urmare a acestei investiţii, circa 45 000 de locuitori din zonă au acum acces la zonele industriale din Pecica.

Oraşul are şi gară şi acces la legătura feroviară Arad-Nădlac, ceea ce oferă încă o alternativă de transport pentru produsele fabricate aici.

În prezent, oraşul Pecica are un număr de patru zone industriale: trei în oraşul Pecica, cu o suprafaţă totală de aproximativ 50 de hectare şi una în satul aparţinător Turnu, cu suprafaţa aproximativă de 10 hectare.

Agricultura

Potrivit datelor ultimului recensământ, pe raza administrativ-teritorială a orașului Pecica există 18 802 hectare de teren agricol, din care 95% este teren arabil (17 886), iar restul sunt pășuni și fânețe (914 hectare), respectiv vii și livezi (2 ha). Numărul total al exploatațiilor agricole se ridică la 4 862. În ceea ce privește cultura plantelor, predomină grâul și porumbul (44% și 47% din totalul culturilor), urmate de plantele tehnice (floarea soarelui, rapiță și soia – aproximativ 5%), plantele de nutreț și legume. Acest domeniu oferă loc de muncă pentru un număr de peste 3000 de persoane din localitate, fiind una dintre sectoarele de bază ale economiei locale.

Industria

În prezent, oraşul Pecica are un număr de patru zone industriale: trei în oraşul Pecica, cu o suprafaţă totală de aproximativ 50 de hectare şi una în satul aparţinător Turnu, cu suprafaţa aproximativă de 10 hectare. Zona Industrială Est se află la intrarea în Pecica dinspre Arad, pe partea stângă a DN 7, la o distanţă de doar 500 de metri de urcarea / coborârea pe Autostrada Arad – Nădlac. Aici funcţionează o fabrică de prelucrare a laptelui (cu un număr de 50 de angajaţi), o fabrică de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice (cu un număr de 150 de angajaţi, la care se vor adăuga în curând încă 100), o companie de transporturi rutiere (cu un număr de 50 de angajaţi), o fabrică de prelucrare a lemnului (cu un număr de 50 de angajaţi), respectiv o fabrică de încălţăminte (cu un număr total de aproximativ 70 de angajaţi). Zonă industrială Nord din Pecica se află în apropierea Gării, la aproximativ 500 de metri de la intrarea în oraş dinspre Arad, pe partea dreaptă, cu acces direct la calea ferată. Aici funcţionează o fabrică de finisat piese de turnătorie fină, cu un număr de 130 de angajaţi. Zonă industrială Vest a oraşului este situată la ieşirea din Pecica spre Nădlac, pe partea dreaptă a DN 7. Aici îşi au sediul o firmă care comercializează utilaje agricole (cu un număr de 20 de angajaţi) şi o companie de transporturi rutiere şi logistică (cu un număr de 50 de angajaţi). În Zona Industrială Turnu funcţionează o fabrică de asamblat rezistenţe electrice. Aceasta se află pe partea stângă a Drumului Naţional 7 B şi este conectată la reţeaua de energie electrică. Fabrica are un număr de 150 de angajaţi. Pe lângă zonele industriale, în oraş funcţionează două fabrici de textile, una la intrarea în Pecica dinspre Arad, în dreapta căii ferate (cu un număr de 150 de angajaţi), iar cealaltă pe strada principală, în apropiere de Oficiul Poştal (cu un număr de 100 de angajaţi). Produsele confecţionate aici ajung să fie vândute în străinătate, prin sistem lohn. Per total, fabricile din Pecica şi Turnu au un număr total de aproximativ 3000 de angajaţi, în timp ce în jur 4000 de pecicani lucrează la fabricile din Zona Industrială Vest a municipiului Arad, fiind transportaţi zilnic la locul de muncă cu autobuzele puse la dispoziţie de angajator. Aproximativ 500 de pecicani sunt angajaţi la o companie americană din domeniul extracţiei petrolului, această ramură a industriei având o tradiţie importantă în zonă.

Comerț

Această ramură a economiei a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase dezvoltări în perioada de după 1989 și până în prezent. Numărul societăților comerciale a crescut în mod constant. Conform celor mai recente date, pe raza administrativ teritorială a orașului Pecica și-au desfășurat activitatea aproximativ 750 de firme, cu varii forma de organizare juridică. De departe cele mai multe sunt societăți cu răspundere limitată (SRL), urmate de întreprinderi individuale. Comerțul este una din ramurile de bază ale economiei locale, care a cunoscut o creștere continuă în ultimul deceniu. Dacă la început predominau micile magazine de cartier, după anul 2000 au apărut magazinele locale mai mare, de tip supermarket. Sesizând potențialul economic al zonei, și-au făcut apariția pe piața locală marile rețelele de supermarketuri, care încearcă să atragă clienții prin oferte săptămânale. Prima a fost rețeaua germană Plus, care și-a deschis o unitate în oraș în primăvara anului 2008 (devenită ulterior Lidl, în urma achiziției pe plan internațional a rețelei). În decembrie 2015 a intrat pe piața locală și rețeaua Profi, al patrulea cel mai mare jucător pe pe piața de retail din România, cu un magazin în centrul orașului. Trei ani mai târziu a apărut și rețeaua La Doi Pași, care este o franciză lansată de retailerul Metro Cash & Carry și reunește peste 1000 de magazine de proximitate, deținute de mici comercianți independenți. În scurt timp, rețeaua a mai adăugat un magazin local. Pe lângă marile magazine axate pe alimente și alte produse, la Pecica s-a deschis și un magazin Pepco. Unitatea a fost deschisă în decembrie 2017 de retailerul polonez specializat pe îmbrăcăminte și produse pentru casă. După Lidl, Profi și La Doi Pași, în vara acestui an a intrat pe piața locală și ACA (Asociația Comercianților Autohtoni, botezată de către concitadini ca Asociația Comercianților Arădeni).

Turism

Principala atracție turistică a zonei a constituit, în mod tradițional, râul Mureș și împrejurimile acestuia. Începând din anul 2005, aria în aval de municipiul Arad, până la granița cu Ungaria, de-a lungul râului Mureș, a fost clasificată ca parc natural la nivel național și ca peisaj terestru protejat. Parcul Natural Lunca Mureșului cuprinde o suprafață de 17 455 de hectare: incinta îndiguită a râului Mureș, respectiv zona inundabilă dintre digurile situate de o parte și de alta a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Este o zonă cu inundații periodice, în care plantele și animalele sunt adaptate la acest regim. Aici au fost identificate circa 1 200 specii şi subspecii de plante și peste 400 de specii de faună. Activitățile desfășurate aici includ excursii pe Mureş cu ambarcaţiuni uşoare de tip caiac-canoe, plimbări cu bicicleta sau pe jos pe traseele marcate (cum ar fi traseul Arad – Pecica prin pădure şi traseul Arad – Pecica – Sâmpetru German – Cenad, ultimul străbătând tot parcul de la est spre vest), sau urmărirea faunei în libertate, de la observatorul pentru păsări de lângă Balta Bezdin – denumit „András Libus” în memoria pasionatului ornitolog pecican. Din luna mai 2012, orașul Pecica a apărut pe harta turismului județean cu un nou punct de atracție, unic în regiune: Ferma de Bivoli. Situată la o stradă distanță de centrul orașului, în vecinătatea Parcului Natural Lunca Mureșului, obiectivul atrage în fiecare an mii de turiști din întreaga lume, după ce animalele au fost readuse în zonă grație unui proiect finanțat în baza Programului de cooperare transfrontalieră România-Ungaria. Orașul Pecica a ajuns astfel, cu bani europeni, pe harta turistică a României, pentru că încă de la început, ferma a stârnit curiozitate și a atras vizitatori, ceea ce a confirmat ideea administrației locale că prin extinderea ei pot contribui și la dezvoltarea turismului în zonă. Așa a apărut Centrul de vizitare, însoțit de un ceas solar, a fost gândit ca o clădire ecologică, cu o arhitectură avangardistă, inspirată de sculptura „Miracolul” a lui Brâncuși. Aici, vizitatorii pot face excursii virtuale, pedalând pe o bicicletă interactivă și generând electricitatea necesară derulării pe ecran a traseelor de biciclete existente în Parcul Natural Lunca Mureșului. Lângă aceste două atracții turistice se construiește un parc de agrement pe o suprafață de aproape 5 hectare, iar în vecinătatea parcului se pregătește terenul pentru o investiție mult visată de pecicani, care va fi una dintre cele mai atractive obiective turistice din județ. Prin ordine ale Ministerului Culturii din aprilie 2017 Biserica Ortodoxă Română „Sfinții Trei Ierarhi” și Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” au fost incluse pe lista monumentelor istorice. Cele două lăcașe de cult sunt simboluri ale orașului și au fost vizitate și până acum de cei care au sosit în oraș, dar, odată cu noul statut, s-a deschis posibilitatea accesării unor fonduri pentru lucrările de restaurare necesare. Turismul religios are deja tradiție în orașul Pecica, prin obiective cunoscute și vizitate de un număr mare de credincioși. În pădurea de lângă satul aparținător Bodrogu Vechi s-a ridicat Schitul Sfânta Cuvioasa Parascheva, pe partea cealaltă a râului Mureș se află Mănăstirea ortodoxă română Hodoș-Bodrog este una din cele mai vechi din țara noastră, iar la șapte kilometri de Pecica, spre Sânpetru German, se găsește Mănăstirea Bezdin este printre puținele așezăminte monahale ortodoxe sârbe rămase.

Oportunități de dezvoltare

Viziunea pentru dezvoltarea orașului Pecica și a satelor aparținătoare este concentrată pe dezvoltarea economică, ca rezultat al dezvoltării relației sistemice dintre educație, inovare și sectoarele economiei locale – complementar cu interesul pentru calitatea vieții în comunitate, înțelegând prin aceasta un mediu de viață curat și civilizat, ofertant pentru petrecerea timpului liber, susținut de o infrastructură modernă și de accesul la servicii publice de bună calitate. Atingerea acestor obiective strategice asociază în mod obligatoriu interesul pentru dezvoltarea turismului, protecția mediului și dezvoltarea unei administrații publice prompte și eficiente. În cazul în care ar apărea noi oportunități de angajare, prin deschiderea de fabrici noi la nivel local, mare parte din muncitorii care în prezent fac naveta la Arad ar fi dispusă să se angajeze aici. O altă oportunitate ar fi atragerea forţei de muncă din zona de sud a judeţului Arad, legătura fiind făcută prin podul peste Mureş inaugurat în decembrie 2014, timpul parcurs între Pecica şi cea mai îndepărtată localitate fiind de doar 15 minute.

Strategii de dezvoltare a zonei respective

Potrivit recensământului populației din 2010, aproape 41% din populația orașului Pecica are între 25 și 49 de ani, în timp de aproape încă 18% au între 50 și 64 de ani, ceea ce asigură forță de muncă pentru dezvoltarea în continuare a activităților economice pe plan local. Mai mult de atât, odată cu crearea de noi oportunități pe plan local, numărul mare de persoane care fac naveta spre alte localități s-ar putea reorienta și găsi un loc de muncă potrivit pregătirii lor chiar în localitatea de domiciliu.

Link-uri rapide

Primar

Primar
Petru Antal

Vremea

Pecica Vremea

Prin continuarea utilizării site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. mai multe detalii

Aceasta pagina web monitorizeaza utilizatorii pe acest website pentru a genera rapoarte de utilizare, de asemenea functionalitatile ca vremea sau harta sunt informatii preluate de pe alte servicii online gratuite care se folosesc de adresa dvs de retea pentru a putea transmite informatile necesare.

Inchide